Educarea copilului este cea mai complexa meserie pe care o poate avea un parinte, ce necesita rabdare, implicare constienta, prezenta de spirit, atentie, sensibilitate, empatie si creativitate nelimitata. Aceasta meserie complexa redescopera copilul ascuns din tine cu toate amintirile frumoase ale copilariei, dar poate scoate la suprafata si toate fricile tale ascunse.
Educarea este o adevarata arta, arta pe care o preluam de la parintii nostri si o dam mai departe copiilor nostri! Dar oare ce am preluat de la parintii nostri ne va ajuta in dezvoltarea unui copil independent, responsabil, ne va ajuta sa descoperim personalitatea copilului si sa-i dezvoltam potentialul fara a-i taia aripile si a-l ajuta sa se dezvolte sanatos din punct de vedere emotional?
Cum facem asta? Ce metode educationale sa alegem? Auzim de parenting si ne intrebam ce o mai fi si asta? Oare eu am nevoie de cursuri de parenting, nu ar trebui sa stiu cum sa imi cresc copilul? Doar este copilul meu si eu stiu cel mai bine, Nu!? Recompense sau pedepse, reguli sau libertate? Acestea au fost intrebarile mele de indata ce am devenit parinte. Sunt convinsa ca multe dintre aceste intrebari au fost si pe buzele voastre mame constiente si dornice de a schimba generatia copiilor nostri intr-o generatie independenta, responsabila si mai ales sanatoasa emotional.
Va prezint cateva lucruri pe eu le-am descoperit in cursurile de parenting si cartile pe care le-am parcurs si citit care sper ca va vor ajuta si pe voi proaspetii parinti, in a gasi echilibrul catre o relatie armonioasa cu ai vostri copii.
- Siguranta si conectare cu copilul in fiecare zi!
Familia este locul in care te retragi in siguranta, lumea in care trebuie sa te simti cel mai in siguranta, sa fii confortabil cu membrii familiei tale. Liber sa iti exprimi parerile, gandurile, dorintele si in care nu esti judecat pentru emotiile tale. Copiii au nevoie sa le fie respectate si acceptate sentimentele, doar asa se vor simti in siguranta si vor fi deschisi catre comunicare cu parintii lor. Am scris mai multe despre importanta validarii sentimentelor copiilor nostri. Opreste-te pentru 10 minute din tot ce faci si acorda-i atentia ta in fiecare zi, conecteza-te fizic cu copilul tau, fii empatit la frustrarile lui si mai ales asigura-l de toata siguranta si iubirea ta! Doar asa vom reusi sa avem o relatie armonioasa cu ai nostri copii.
Copiii au nevoie de aprobare, sa stie ca ii vedem, ii intelgem, ca nu-i judecam, ca ii apreciem si mai ales ca le apreciem progresul pas cu pas, un simplu BRAVO nu este sufiecient, trebuie insotit de o descriere cat de mica pentru a-i arata ca suntem atenti la el.
- Reguli ferme, dar NU cu nu-uri in exces!
„Nu” trebuie sa aiba scopul de a construi stima de sine a copilului si nu sa duca la distrugerea ei. Nu, nu trebuie sa fie excesiv: stabiliti reguli clare de comun acord, reguli ce tin de siguranta si valorile familiei. Stabiliti reguli rezonabile in functie de varsta copilului. Fiti perseverenti si asigurati-va ca aceste reguli sunt respectate. Nu cedati din cauza epuizarii, copiii stiu sa valorifice aceste momente slabe ale parintilor si insista pana obtin un DA. Cand spui Nu copilului, nu te mai razgandi asupra lui. Am scris pe larg un articol despre cand si cum spui nu copilului.
Copiii nu sunt lipsiti de libertate daca au reguli clare, ei vor fi liberi in limite pre-stabilite, pentru a-si dezvolta abilitatile de autonomie si independenta. Copiii vor fi mai motivati sa asculte regulile daca inteleg sensul acestora, asadar, vorbeste-le despre importanta respectarii regulilor familiei.
Copiii crescuti fara reguli risca sa ajunga adolescenti rebeli, convinsi ca pot face orice vor, fara sa suporte consecintele faptelor lor. Iar cand se vor intalni cu greutatile vietii, se pot simti dezorientati, nepregatiti si incapabili sa faca fata obstacolelor.
- Respectul de la mic la mare!
Respectul este cuvantul cheie in cresterea copiilor. Un parinte trebuie sa se comporte respectuos fata de toti ceilalti membri ai familiei, de la mic la mare. Copiii sunt tratati cu respect de parinti, sunt ascultati, iar sentimentele lor sunt tratate cu respect. Exemplul il dau in primul rand parintii prin comportamentul lor respectuos fata de copii. Copiii invata respectul, respectand la randul lor, daca sunt tratati cu respect.
- Cerem scuze si iertam!
Intr-o familie exista conflicte, dar modalitatea prin care facem fata stresului si dificultatilor de zi cu zi, ne va consolida relatia cu copilul sau nu. Familia nu este perfecta, a gresi este uman, si fiecare membru al familiei este pasibil de a gresi. Capacitatea de a cere scuze sincere, si a repara greseala, discutiile constructive si gasirea de solutii impreuna sunt metode sanatoase de gestionare a momentelor dificile dintre membrii familiei. Chiar si parintii trebuie sa-si ceara scuze daca gresesc.
- Umorul in familie!
Umorul este cel care ne ajuta sa trecem mai usor peste situatiile dificile. Copiii sunt mai cooperanti daca nu luam chiar totul in serios; ei colaboreaza mai bine cand in joaca le propui lucruri mai putin placute pentru ei. Una dintre metodele prefereate pentru atragerea cooperarii cu David, consta in a fi „jucausa cu el”.
Exemplu: Seara, in apropierea orei de culcare David este intins pe covor jucandu-se cu masinutele lui preferate.
Eu: David este momentul sa speli dintisorii.
David: Nuuu, nu vleauuu.
Eu : Pana te culci dintisorii trebuie sa fie curati. Cu ce periuta vrei sa te speli, cu cea portocalie sau cea verde? Tu hotarasti. ( ma duc cu periutele catre el zambind, ma intind langa el zambind).
David : „Potalie”!!! il aud strigand. (David iubeste culoarea portocaliu).
Eu: Ce fac microbii in gurita ta? Danseaza? Fac o hora mare? Hai sa-i scoatem cu periuta portocalie din gurita! Haha, uite unul cum danseaza!!!
David chicoteste, imi smulge periuta portocalie si fuge spre baie. Isi spala dintii fericit si se tot uita in oglinda dupa microbii dansatori.
Exemplu : David „puiul de leu”, este tare fericit sa vina la masa alaturi de „leoaica mama” care rage in drum spre masa.
Folosind umorul atragem cooperarea cu David mult mai usor. Ne gadilam si ne jucam in drumul nostru catre activitatea urmatoare.
- Greseala este o oportunitatea de invatare!
Greseala este un prilej de a-l invata pe copil ceva nou. Daca greseste ceva, profita maxim de moment si arata-i cum sa procedeze, ce sa spuna, cum sa evite pe viitor greseala, nu sari cu reprosuri si pedepse. Copilul va fi deschis sa invete daca ne aratam blanzi si calmi in acceptarea greselilor. Trateaza capriciile copilului cu calm, fara a incepe cu reprosuri, daca doresti sa ii explici copilului ceva, fa-o cand se linisteste si te va auzi. Conecteaza-te cu el, empatizeaza si apoi aminteste-i limitele si de ce sunt ele importante in familia voastra.
- Petrecerea timpului impreuna!
Timpul petrecut impreuna cu copiii este esential pentru crestera lor sanatoasa din punct de vedere emotional. Familia se consolideaza si se echilibreaza petrecand timp de calitate impreuna. Profita de fiecare moment pentru a vorbi cu copilul tau, la micul dejun sau in drumul spre scoala, glumeste, discuta și improvizeaza jocuri rapide. Seara stai alaturi de copil pana adoarme si citeste-i povesti.
Noi petrecem cat mai mult timp alaturi de David, ne bucuram de fiecare activitate facuta impreuna, in acest fel il ajutam sa-si intareasca increderea in sine, si sa-si exprime emotiile. Il incurajam sa devina autonom, ii favorizam deschiderea catre ceilalti si catre mediul in care traieste.
- Atrage cooperarea si empatizeaza cu copilul!
Reciprocitatea este un dar, nu se impune. Cooperarea, schimbul, sunt atitudini ce trebuie implementate sanatos inca de la primii pasi ai copilului, pentru bunastarea familiei si cooperarea tuturor membrilor familiei, respectand munca celuilalt si ajutand cand este nevoie. Noi avem o regula in casa; „ Cine imprastie strange, cine murdareste curata”. David fuge la cutia cu servetele sa-si stranga laptele varsat pe masa de fiecare data. A invatat ca munca celorlalti trebuie respectata si ca este responsabil sa-si stranga jucariile, sa ude floarea lui preferata. Pentru ca toti membrii familiei au responsabilitati in familia nostra. Empatizati, ascultati, intelegeti, rezistand tentatiei de a INVINOVATI si REPROSA.
Empatia este primul pas in cooperarea cu copilul, ce duce la o relatie armonioasa pe termen lung!
Exemplu: David se joaca violent cu o jucarie, o tranteste. Ii spun sa se linisteasca, dar el ma ignora.
David vine la mine si incepe sa tipe, aproape plangand, ca jucaria s-a stricat.
David: Mami, mami jucaria mea s-a rupt!
Eu: Oh, imi pare rau. Ti-a placut atat de mult aceasta jucarie. Esti trist ca s-a rupt.
David: Da … am aruncat-o si s-a stricat.
Eu: Ai vrut sa vezi ce se intampla daca o arunci.
David: Daaaa, ma jucam.
Eu: Acum intelegi ca daca o arunci se strica……
David: Da, dar hai sa o lipim, punem lipici mami? Nu o mai arunc!
Am lipit impreuna jucaria de plastic, iar el a revenit la joc fericit. Am rezolvat problema intr-un mod pasnic, fara ca eu sa-l cicalesc, sa-i tin morala, sau sa-i demonstez ca nu-i cumpar nimic. A gasit singur solutia si am rezolvat problema impreuna.
Faptul ca NU l-am acuzat, „e vina ta, ai rupt-o”, NU l-a mai pus in defensiva, sa se apere si NU a mai declansat dupa sine, reactia de furie si capriciu.
David s-a simtit inteles, am empatizat cu el si supararea lui, i-am validat sentimentele, si in final a decis singur sa se joace calm, fara sa tranteasca jucaria.
Educarea copilului cu respect, cu iubire, cu dăruire, prin prezenta, ascultare si observare a nevoilor lui, te va face sa ai un copil increzator cu adevarat, draga parinte. Parentingul constient, te poate ajuta in interactiunea cu copilul tau, pentru dobandirea de noi cunostinte si aptitudini de care ai atata nevoie pentru a obtine cooperarea copilului tau. Daca doresti sa citesti mai multe despre conectarea cu copilul.
Sursa foto: unsplash.ro
Mulțumesc că ai ales să urmărești blogul meu. Dacă ți-a plăcut articolul meu, și crezi că merită să fie citit de catre mame, tați si de ce nu, de către bunici, te rog dă-i un share pe Facebook.
