Izolarea capata multe forme! Gandurile-mi fug la bunica mea!

Batranete…….cu totii te vom cunoaste…..Esti buna? Esti grea? Esti inteleapta? Vom afla la timpul potrivit!

Au trecut doua saptamani de izolare, au fost zile de adaptare, zile de tranzitie pentru mine si familia mea. Aceasta situatie mi-a amintit de bunica mea, de izolarea ei de lume, din cauza batraneti, a boli si a singuratatii.

Apoi imobilizatea ei la pat timp de 3 luni, inainte de a se duce la ceruri.

Bunica mea draga, as da orice sa ii mai simt mainile calde pe crestetul meu, sa ii aud vocea strigandu-ma prin curte.

Ma uit la poza cu ea, si ii citesc chipul trist….., a iubit viata, l-a iubit pe tataie si ne-a iubit pe noi, nepotii ei. Chipul imi pare trist, dar eu citesc pe chipul ei si impacare, speranta revederii cu bunicul meu si sfarsitul izolarii.

Cat de greu i-a fost ei sa traiasca in singuratatea sufleteasca, fara sufletul ei pereche, fara omul care i-a fost alaturi o viata, oare asta nu insemna tot izolare?

Mi-e dor de bunica mea, mi-e dor de copilaria mea la tara, mi-e dor sa o strang in brate, sa-i ascult povestile a o mia oara, si sa-i raspund la intrebarile repetate. In ultimele luni si mai ales in perioada cand nu se mai putea deplasa, mintea ei fugea in copilaria ei, isi amintea intamplari din copilaria ei indepartata si ma intreba dintr-o data, daca il stiu pe strabunicul meu…. Momentele de confuzie, pierderile temporare de memorie, oare nu tot izolare se numesc? Mai multe despre relatia speciala cu bunicii mei.

Imi povestea lucruri pe care nu le mai auzisem niciodata de la ea, ma intreba de multe ori acelasi lucru, uitand ca i-am raspuns. Aveam rabdare cu ea, la fel cum a avut si ea rabdare cu mine. Cand drumul se ingusteaza si batranetea ne apasa umerii, ne intoarcem la copilaria pierduta, iar spre sfarsit, avem aceiasi inocenta si nestiinta ca a unui bebelus.

E trist sa aud de batrani singuri, fara ajutor, in aceasta situatie de carantina. Nu ii mai viziteaza nimeni, sau poate ca nu primeau prea multe vizite nici inaintea acestei pandemii. Cati batrani neajutorati or fi prin case uitate de lume, prea batrani si prea umili sa ceara ajutor.

Se fac campanii de ajutorare a batranilor, de protejare a celor vulnerabili si sper din suflet sa ajunga la fiecare batran in nevoie.

Aveti grija de batranii vostri!!! Aveti grija de copiii vostri!! Aveti grija de voi, pentru ca doar asa, avem grija de noi toți! Am scris mai multe despre preventie si cum sa avem grija de cei dragi.

Sursa foto: arhiva personala

Mulțumesc că ai ales să urmărești blogul meu. Dacă ți-a plăcut articolul meu, și crezi că merită să fie citit de catre mame, tați si de ce nu, de către bunici, te rog dă-i un share pe Facebook. 

Share on facebook
Facebook
*Imaginile sunt proprietatea mea exclusivă. În caz de utilizare abuzivă, voi sesiza o acțiune în fața autorităților competente.
by Julia

by Julia

Julia, fondator Mama Constientă, licențiată în Drept, Economie, și un modul de Psihopedagogie, mamă de năzdravan - David - 3 ani și soție fericită!

Leave a Reply

Follow Us

Recent Posts

Eu, Julia

Mulțumesc că ai ales să urmărești blogul meu. Eu sunt Julia, mama conștientă a unui baietel de 3 ani, David, ce m-a ales pe mine sa-i fiu mamă, mandră și recunoscătoare.

Close Menu